Articol Press One
Patru idei și un câștigător: detaliile din spatele proiectelor concursului de arhitectură de la Iași


După luni de așteptare, proiectele celor patru birouri din topurile mondiale de arhitectură care au participat la concursul internațional organizat de IULIUS au fost dezvăluite săptămâna asta la Iași.

Câștigătoare a fost desemnată soluția „Bridging Time, Bridging Communities”, proiectată de UNStudio, considerată de juriu „răspunsul cel mai complet și echilibrat la întregul set de criterii cerute de tema concursului”.

În urmă cu câțiva ani, nimeni nu s-ar fi gândit că Iașul va fi primul oraș din România care va avea o clădire proiectată de unul din aceste patru birouri de arhitectură, însă implicarea comunității locale și disponibilitatea unui dezvoltator privat de a-și revizui planurile au lucrat împreună în beneficiul orașului.

Context: În 2019, proiectul unui turn de birouri propus să fie construit într-o zonă centrală a Iașului a stârnit dezbateri aprinse legate de punerea în umbră a unor monumente istorice, precum Palatul Culturii sau mănăstirea Trei Ierarhi.

Pe fondul îngrijorărilor societății civile din Iași, grupul Iulius a abandonat proiectul inițial și a decis să organizeze un concurs de arhitectură la care au fost invitate patru dintre cele mai importante birouri de arhitectură la nivel mondial: Foster+Partners, MVRDV, UNStudio și Zaha Hadid Architects, care au lucrat în premieră pentru un concurs de specialitate în România.

Tema de proiectare a fost trasată de un juriu format dintr-o echipă mixtă de specialiști, istoricul Cătălin Turliuc și arhitecții Șerban Țigănaș, Augustin Ioan, Dragoș Ciolacu, Mihai Corneliu Drișcu și Matei Bogoescu.

Demersul a inclus și o consultare publică online la care au participat peste 2.000 de ieșeni și care a arătat că majoritatea localnicilor consideră Palatul Culturii clădirea emblematică a orașului, iar un nou proiect în zonă ar trebui să găzduiască în primul rând grădini, parcuri și spații verzi.

Ce și unde se construiește? Noul ansamblu este unul mixt, cu funcțiune rezidențială, dar va avea și ample spații publice și comerciale în zonele de parter. Însă amplasamentul și topografia sitului fac ca proiectul să fie unul complex, chiar și pentru arhitecți cu experiență.

În urma dezbaterilor din 2019, două condiții principale pentru arhitecți au fost respectarea regimului de înălțime și păstrarea conurilor de vizibilitate către monumentele din apropiere: Biserica Sf Nicolae Domnesc, mănăstirea Trei Ierarhi sau Palatul Culturii.

Cealaltă provocare majoră pentru arhitecți a fost crearea unor legături fluente între bulevardul central Ștefan cel Mare și o stradă mai joasă, Sf. Andrei, o fostă mahala a Iașului, care se află în curs de regenerare urbană, cu un proiect Palas care va găzdui inclusiv compania Amazon.

În ultimele zile am avut șansa să particip la prezentările celor patru birouri de arhitecți, să le pun câteva întrebări și să înțeleg mai bine viziunea fiecăruia dintre ei pentru acest spațiu din zona centrală a Iașului.

Deși birourile selectate sunt cunoscute pentru clădirile conceptuale pe care le-au proiectat de-a lungul timpului, conversațiile cu arhitecții au arătat că fiecare a înțeles necesitatea de a se adapta contextului local și a pune în echilibru respectul față de trecut cu ambiția de construi o clădire care să rămână ca moștenire pentru viitor.

Temerea unora, printre care m-am numărat și eu, era că vom avea o clădire stridentă, grandioasă, însă toți arhitecții au menționat că nu ar fi proiectat un turn monumental nici dacă regimul de înălțime ar fi permis acest lucru.

Dacă problemele puse de acest spațiu sunt un pic mai clare, iată și o sinteză a celor patru soluții propuse pentru zona Sf. Andrei – Piaţa Palatului. Chiar dacă doar una a fost declarată câștigătoare, toate proiectele au adus idei care vor putea fi dezvoltate ulterior dacă se va considera necesar.

Zaha Hadid Architects – Între Patrimoniu și Inovație

Soluția își propune să atingă patru obiective specifice: crearea unui Nou Pol Urban între Patrimoniu și Inovație, amplificarea conectivității pietonale prin Domeniul Public, proiectarea unui Mediu verde și sustenabil, respectiv asigurarea unei dezvoltări de cea mai înaltă calitate.

Ce face proiectul special: Zaha Hadid Architects au mizat pe patru clădiri convenționale ca design, încercând să compenseze prin soluții care să asigure reducerea amprentei de carbon și sustenabilitatea, inclusiv prin colectarea apei de ploaie. Spațiile publice ocupă 40% din suprafața disponibilă, iar 24% au destinație culturală.

Raportul juriului: „Juriul a apreciat modul în care proiectul mediază relația dintre diferitele scări ale orașului, într-o manieră integrativă, întregul proiect fiind dezvoltat sub conceptul de spații intermediare. Soluția face tranziția între patrimoniu și inovație, cele două dominante ale zonelor între care se situează amplasamentul.”

Ce spune arhitectul Maurizzio Meossi despre designul mai puțin avangardist decât era de așteptat de la Zaha Hadid Architects:

„Eu am avut șansa să cunosc Iașul cu mult timp înainte de a fi invitați să luăm parte la acest proiect. Iar când am văzut unde este amplasat situl, am înțeles clar care este problema pe care suntem chemați să o rezolvăm, și anume să conectăm două părți ale orașului care acum sunt separate.

Suntem într-o perioadă istorică diferită, nu mai putem fi preocupați doar de forma clădirii, în special când operezi într-un mediu atât de delicat, într-un oraș cu o istorie atât de bogată. Nu poți și nici nu e nevoie să intri în competiție cu clădirile existente. Nu cred că orașul are nevoie de o emblemă, ci de un spațiu public bine integrat.”

Foster+Partners – H[IS]tory 2.0

Propunerea Foster+Partners a fost gândită ca un proiect cu implicații de anvergură dincolo de limitele amplasamentului. Proiectul urma să acționeze ca un catalizator al regenerării, îmbunătățind conectivitatea pietonală, mărind masiv spațiile verzi și punând în valoare patrimoniul bogat distinctiv al zonei. Interesante la acest proiect au fost și tehnologiile încorporate.

Ce face proiectul special: Spațiul public destinat comunității este cea mai importantă parte din proiectul Foster+Partners, care mizează pe activarea zonei de pe Sf. Andrei.

Propunerea include un masterplan care vizează transformarea pieței din fața Palatului Culturii, care acum este asfaltată și dominată de mașini, într-un parc urban la fel de mare precum Parcul Copou. Asta ar însemna transformarea zonei într-una pietonală, mutând traficul auto printr-un pasaj subteran care să lege strada Anastasie Panu de strada Palat.

Raportul juriului: Proiectul se bazează pe sustenabilitate și conectivitate extinsă. Soluția propusă își extrage expresia din forma urbană existentă și decupează volumele pentru a facilita perspectivele esențiale indicate de temă.

Ce spun arhitecții români care s-au ocupat de proiect, gemenii Maximilian și Daniel Zielinski:

„Singurul punct de critică pe care l-am primit a fost acela că poate am fost prea respectuoși ca expresie, dar am încercat să ținem cont de o mulțime de parametri.

Documentația pe care am primit-o a fost foarte bună, dar noi am petrecut mai bine de jumătate din proiect analizând situl, ceea ce ne-a ajutat să înțelegem parametrii locali.”

„Noi avem foarte mult de lucru, suntem într-un moment în care biroul n-a mai fost niciodată atât de mare. Avem proiecte în America, în China, peste tot. Ceea ce-l face pe acesta diferit e contextul. Nu toate sunt într-un mediu atât de sofisticat sau într-un centru de oraș.

E clar că Palatul Culturii trebuie să rămână punctul dominant. Poate de aia am și rămas un pic subordonați acestuia. E imposibil și n-ar face sens să schimbăm asta, așa că ceea ce creăm acolo este o legătură cu râul, o permeabilitate a sitului, completând frontul care există.”

MVRDV – Hills of Iași

Arhitecții olandezi au proiectat o clădire cu un spațiu public deschis spre împrejurimi, pentru a oferi priveliști deosebite și pentru a respecta liniile de vizibilitate existente. Acoperișurile înclinate se raportează la clădirile din jur, adăugând 7 noi culmi sau coline ce se profilează la orizontul orașului.

În curte, a fost creată o oază naturală cu jardiniere și ghivece. În combinație cu fațadele care etalează o pictură murală amplă, ce evocă puncte de atracție ale naturii din Iași, curtea ar deveni un loc de întâlnire și socializare, unde toată lumea ar putea veni să se liniștească și să se relaxeze.

Ce face proiectul special: Proiectul MVRDV, construit prin pliere și decupare, a fost preferatul multora pentru liniile ascuțite și îndrăznețe, care-l separă de toate celelalte. El include o platformă de observare și un skybar, care redau publicului ultimul nivel al clădirii.

Raportul juriului: Soluția oferă două strategii distincte, una pentru imaginea exterioară, care se adresează orașului, și una pentru cea interioară, care se adresează locuitorilor și vizitatorilor. Ansamblul este perceput ca o destinație, care oferă un dispozitiv centrat pe un punct panoptic de percepție al obiectivelor importante din zona centrală a orașului.

Ce spun arhitecții olandezi care au condus proiectul, Gideon Massland şi Riken Gijs:

„Noi suntem cunoscuți pentru clădirile emblematice pe care le construim, dar, când am ajuns pe acest sit, ne-am dat seama că niciodată nu vom construi o clădire care să strige „Uită-te la mine!”.

„Nu există niciun motiv pentru a crea un punct de gravitate la care toată lumea să se uite. Aici este un loc care cere delicatețe, nu egocentrism. Un loc în care oamenii să se adune, un spațiu social și colectiv, ceea ce este mai greu într-un zgârie-nori.

Din perspectiva noastră, vrem să arătăm respect pentru istorie, dar construcția să fie remarcabilă. Acest spațiu este atât de important pentru oraș încât, dacă s-ar construi ceva generic, credem că ar fi o șansă ratată de a adăuga o clădire distinctă în peisajul urban al Iașului.”

UNStudio – Palas Rezidențial – Bridging Times, Bridging Communities

Conform declarațiilor proiectanților, Palas Rezidențial se dorește a fi un mediu contemporan, care poate găzdui spații rezidențiale de calitate și facilități publice, fiind, totodată, complet integrat în contextul istoric din împrejurimi. Proiectul a fost gândit pentru a deveni atât un fundal pentru monumentele din jur, cât și pentru a oferi tineretului din Iași un pol de atracție.

Ce face proiectul special: Nu atât forma contează aici, cât o combinație de soluții interesante, precum nivelul orizontal de la parter, care prelungește practic Piața Palatului. Înălțimea este cu 10 metri sau trei etaje sub nivelul maxim admis, iar respectarea conurilor de vizibilitate s-a făcut printr-un set de cadre care pun în evidență monumentele din jur.

Raportul juriului: Proiectul este dezvoltat pe principiul construirii în jurul orizontului. Soluția volumetrică este cea mai aplatizată dintre toate, construind un plan de relaționare cu orizontul orașului, care este în același timp și o continuare a platoului pieței Palatului Culturii. Se oferă astfel o perspectivă de 360 de grade către silueta Iașului și peisajul urban.

Ce spune arhitectul Arjan Dingsté despre provocarea de a crea o punte pentru comunitățile locale:

„A fost cel mai greu proiect la care am lucrat, un sit și niște cerințe foarte complicate. Am fost intimidat de acest spațiu, așa că a fost fundamental să înțelegem locul și importanța lui pentru oamenii din oraș.”

„Când am început să studiem locația, când am început să creăm primele machete, ne-am dat seama că proiectul este prea înalt, nu se încadrează în limitele de înălțime.

Așa că am început să studiem varianta unei construcții mai compacte și am descoperit că ne-ar permite să coborâm nivelul clădirii cu 10 metri, adică trei etaje mai puțin decât înălțimea maxim admisă în dreptul Palatului Culturii. Asta ne-a dat idea de a crea nivelul de orizont al clădirii, care funcționează ca o prelungire a pieței de la Palat și care leagă întregul proiect.

Ne-am dat seama că, în ciuda istoriei și a clădirilor monumentale, ceva lipsește în Iași. Nu există un spațiu pentru comunitățile tinere, creative, așa că ne-am propus să facem mai mult decât un proiect rezidențial, un hub comunitar pentru generațiile viitoare.”

Arjan Dingsté consideră că toate echipele de arhitecți au încercat să facă clădirile să pară mai mici decât sunt în realitate, mai ales la nivelul străzii. Aparent, singura cale de a face asta este să mergi pe înălțime, dar arhitecții de la UNStudio au făcut asta printr-un strat orizontal mai întins, care le-a permis să păstreze clădirea mai compactă. Practic, o soluție diferită pentru aceeași problemă. Pe scurt, arhitecții UNStudio au simțit că pot arăta mai mult respect adoptând o poziție mai modestă.

„Fiecare apartament are nevoie de lumină naturală cel puțin o jumătate din zi, dar sunt multe fațade orientate către nord, așa că am făcut multe ajustări și multe simulări, iar de fiecare dată când credeam că am ajuns la o soluție, computerul ne spunea NU. A fost un puzzle foarte greu de rezolvat, dar în cele din urmă am făcut-o”, spune Arjan Dingsté.

Noi avem proiecte în toată lumea și vă spun că să faci un zgârie-nori de 300m e ușor. Un astfel de proiect, cu atâtea conuri de vizibilitate, cu moștenirea istorică, este mult mai complex. Noi am lucrat la acest proiect timp de câteva luni și pot să vă spun că sunt multe schițe care au ajuns la coșul de gunoi.

Conform reprezentanților UNStudio, ei privesc acest proiect ca pe un punct de plecare, nu se consideră artiști, chiar dacă au o viziune și un concept unic. Din experiența lor de arhitecți, știu că clădirea care se va construi nu va fi identică cu cea pe care au proiectat-o.

„Intenția noastră este ca voi, oamenii care locuiți în oraș și veți beneficia de această clădire, să discutați între voi și să o faceți mai bună. Nu este o operă de artă care nu trebuie atinsă, ci este începutul unei călătorii.

Noi doar servim orașul și comunitatea ca arhitecți și credem că avem o idee care, poate, este cea mai potrivită pentru Iași. Chiar dacă nu este un monument emblematic, care se ridică la înălțimea maxim admisă, este respectuos și creează ceva special în inima orașului.”

Impulsul nostru, al celor care nu suntem de specialitate, este să judecăm aceste clădiri după forma lor, însă, dacă am înțeles ceva în ultimele zile, este că nivelul de calitate al unui proiect este dat și de aspecte secundare care nu sunt mereu evidente, precum fluiditatea spațiilor publice, funcționalitatea parcărilor subterane și a spațiilor tehnice și chiar numărul orelor de lumină naturală din apartamente, pentru care se fac sute și sute de simulări computerizate până se ajunge la o soluție satisfăcătoare.

Deși proiectul a câștigat primul concurs internațional de arhitectură de această anvergură organizat în România, dezbaterea abia începe, iar ea va include membrii societății civile, arhitecții precum și autoritățile locale.

Articol Press One: https://bit.ly/3B2sUIT