Soluția propusă de biroul de arhitectură Zaha Hadid Architects (ZHA) în cadrul concursului internațional organizat de compania IULIUS, la Iași, a mizat pe conectivitatea și melanjul dintre patrimoniu și inovație.  

În acest context, echipa de arhitecți desemnată proiectului a comentat: „soluția noastră își propune să atingă patru obiective specifice: crearea unui Nou Pol Urban între Patrimoniu și Inovație, amplificarea conectivității pietonale prin Domeniul Public, proiectarea unui Mediu verde și sustenabil, respectiv asigurarea unei dezvoltări de succes, de cea mai înaltă calitate.”

Zaha Hadid Architects este un birou de arhitectură și design fondat în 1980, de Zaha Hadid, cu sediul central în Clerkenwell, Londra, despre care se poate afirma că a redefinit arhitectura secolului XXI printr-un portofoliu de proiecte ce au captivat imaginația întregului glob.

Forma și spațiul sunt integrate în structura clădirilor semnate de ZHA, care evoluează din contextul înconjurător și reunesc comunitățile existente în spații publice generoase, ce interacționează cu orașul. ZHA a fost onorată cu cele mai înalte distincții acordate de instituțiile profesionale și academice din întreaga lume și, de patru decenii, continuă să fie unul dintre cele mai inventive birouri de arhitectură din lume.

Întrebat care sunt gândurile sale despre Iași, după perioada de documentare întreprinsă, arhitectul ZHA, Maurizio Meossi a afirmat: „Cred că Iașul este un oraș extrem de interesant, ce se află într-o perioadă particulară a istoriei sale. Sunt curios să văd cum va deveni peste 10-15 ani de acum înainte, pentru că este un loc unde converg multe energii și idei creative. În această perspectivă, ceea ce a făcut Grupul IULIUS va stabili inevitabil un standard: au ≪ridicat ștacheta≫ cu adevărat în ceea ce privește achizițiile arhitecturale, iar rezultatele vor fi cu siguranță benefice, și nu doar pentru Iași, ci, să sperăm, pentru întreaga Românie”.

Invitați să propună o soluție adaptată zonei în dezvoltare Sf. Andrei – Piața Palatului Culturii, arhitecții au căutat să integreze istoria și trecutul Iașului în arhitectura propusă, cu un ochi îndreptat, însă, spre noua dinamică și organizare a orașului. În ceea ce privește soluția, arhitectul Maurizio Meossi a declarat: „Proiectul reprezintă o provocare din mai multe motive. Este invitațional prin însăși topografia terenului. Avem două niveluri diferite care trebuie conectate printr-un sistem coerent de clădiri. Este clar că nu putem avea o singură clădire. Consider că este un mic masterplan. Apoi, provocarea enormă o constituie proximitatea față de centrul istoric al orașului. Este limpede că proiectul potrivit acestei locații va fi cel care stabilește cel mai firesc dialog posibil cu contextul istoric preexistent”.

Juriul concursului format din echipa de specialiști Cătălin Turliuc (istoric) și arhitecții Șerban Țigănaș, Augustin Ioan, Dragoș Ciolacu, Mihai Corneliu Drișcu și Matei Bogoescu a apreciat „modul în care proiectul mediază relația dintre diferitele scări ale orașului într-o manieră integrativă, întregul proiect fiind dezvoltat sub conceptul de spații intermediare. Soluția face tranziția între patrimoniu și inovație, cele două dominante ale zonelor între care se situează amplasamentul. Cele două paliere de utilizare a spațiilor, public și privat, sunt prezente în ansamblu fără a interfera.”

Totodată, juriul a remarcat „analizele complexe ale diferitelor criterii care fundamentează sustenabilitatea propunerii, cu accent deosebit pe managementul apelor”, dar și că „ansamblul este o prezență discretă, care nu participă la perspectivele de pe strada Ștefan cel Mare înspre Palatul Culturii.”

Și poate cea mai importantă motivație a fost că: „integrarea în context a acestei propuneri este completă și atinge toate aspectele, de la cele ale traseelor și configurației de ansamblu, până la textură și materialitate. Proiectul absoarbe în tratarea fațadelor sale referințe la materiale tradiționale. Se creează o secvență pe care se face tranziția dinspre zona culturală, prin cea naturală, spre cea socială, cu o generozitate deosebită pentru configurarea spațiilor publice, care ocupă circa 40% din totalul suprafeței disponibile, din care 24% au destinație culturală.”

Articol Igloo: https://bit.ly/3czgvSL