Cum va arăta Palas Rezidențial

În ultimele zile, bula ieșenilor creativi și preocupați de urbanism a fost stimulată de concursul de arhitectură organizat de IULIUS pentru un proiect mixed-use, rezidențial și public, care va fi construit pe strada Sf. Andrei, cu deschidere către piața Palatului Culturii.

Context: În 2019, proiectul unui turn de peste 120 de metri care urma să fie construit pe același spațiu, a stârnit dezbateri aprinse legate de punerea în umbră a unor monumente istorice precum Palatul Culturii sau mănăstirea Trei Ierarhi.

De ce vorbim despre asta acum: IULIUS a abandonat proiectul inițial și a decis să organizeze un concurs de arhitectură la care au fost invitate patru dintre cele mai prestigioase birouri de arhitectură la nivel mondial

 -   Cele patru propuneri au fost prezentate miercuri și rămân expuse la Palatul Culturii până pe 14 iulie, dar le puteți vedea și online

 -   Câștigătoare a fost desemnată soluția propusă de arhitecții UNStudio din Amsterdam

Ce zice lumea: Impresia generală este că proiectul UNStudio este cel mai echilibrat, chiar dacă nu este la fel de îndrăzneț precum cel propus de MRVDV, pe care mulți l-au preferat la prima vedere.

Însă îngrijorările care existau înainte de dezvăluirea proiectelor - legate de înălțimea și designul unei clădiri care să nu țină cont de istoria locului - au fost asumate de dezvoltator și rezolvate elegant de arhitecți

Ce zice juriul: „Soluția volumetrică este cea mai aplatizată dintre toate propunerile, construind un plan de relaționare cu orizontul orașului, care este în același timp și o amplificare a platoului pieței Palatului Culturii.

Se oferă, astfel, o experiență de 360 de grade către silueta Iașului și peisajul urban. Conexiunile spațiale între cotele superioare și inferioare se fac prin traseul plantat, o adevărată oază.”

Ce zice proiectantul: miercuri seară, în cadrul unei întâlniri cu un grup de jurnaliști, am avut șansa să îi pun o întrebare lui Arjan Dingsté, director și senior architect UNStudio, despre cât de mult a contat contextul local în modelarea proiectului final. Iată ce mi-a spus:

„[Contextul local] a fost fundamental, pentru că am înțeles că trebuie să fim foarte respectuoși cu această locație, adoptând o poziție mai modestă ca arhitecți. N-am căutat să creăm neapărat o clădire emblematică, care se ridică până la cer, ci una care se integrează în peisaj. Asta a fost viziunea noastră pentru această locație.

    Noi avem proiecte în toată lumea și vă spun că să faci un zgârie-nori de 300m e ușor. Un astfel de proiect, cu atâtea conuri de vizibilitate, cu moștenirea istorică, este mult mai complex. Noi am lucrat la acest proiect timp de câteva luni și pot să vă spun că sunt multe schițe care au ajuns la coșul de gunoi.

    Noi privim acest proiect ca un punct de plecare. Nu ne considerăm artiști, chiar dacă avem o viziune și un concept puternic. Din experiența noastră ca arhitecți, știm că clădirea care se va construi nu va fi identică cu cea pe care am proiectat-o.

    Intenția noastră este ca voi, oamenii care locuiți în oraș și veți beneficia de această clădire, să discutați între voi și să o faceți mai bună. Nu este o operă de artă care nu trebuie atinsă, ci este începutul unei călătorii. Noi doar servim orașul și comunitatea voastră ca arhitecți.”


Părerea mea: zilele astea lucrez la un material mai amplu pentru PressOne despre toate cele patru proiecte, dar conducând ieri pe Sf. Andrei către Palas mi-am dat seama că:

 -   toată zona aia a fost - și parțial încă este - o mahala

 -   indiferent de preferințele noastre individuale, este un câștig pentru oraș, nu doar pentru dezvoltator, să avem un ansamblu proiectat de unele dintre cele mai bune minți din lumea arhitecturii

Articol Iașul nostru: https://bit.ly/3IVkfKr