Logo Logo
Articol Igloo Raluca Munteanu – Director de Dezvoltare IULIUS: „Ne-am dorit să realizăm un ansamblu pe care ieșenii să îl valideze și de care să se atașeze, condiții pe care le considerăm esențiale pentru integrarea și longevitatea unei construcții”


Concursul internațional de arhitectură demarat de companie IULIUS, „Un Iași pentru viitor”, este, până în prezent, unic în ceea privește impactul arhitectural, urbanistic și civic în România, ținând seama de zona de dezvoltare aleasă  – Sf. Andrei-Piața Palatului – extrem de bogată în monumente-reper, dar și de prezența a patru dintre cele mai importante birouri de arhitectură la nivel mondial, invitate în a oferi soluții inteligente și sustenabile pentru oraș.

 

Vă invităm să citiți un interviu cu Raluca Munteanu, Director de Dezvoltare al grupului IULIUS, facilitator în implementarea a numeroase proiecte și inițiative ale companiei, precum și cea care s-a implicat, pas cu pas, în punerea în practică a tuturor etapelor acestui concurs de arhitectură. Am stat de vorba cu Raluca despre inițiativa și procesul proiectului, despre obiective, obstacole și beneficii, despre dimensiunea civică a concursului și implicarea societății ieșene, cât și despre surpriza unor noi proiecte viitoare și multe altele.

 

Cum ați demarat concursul „Un Iași pentru Viitor”? Cum ați formulat tema de proiectare?


Grupul IULIUS avea în plan să demareze un proiect în centrul Iașului – zona Sf. Andrei – Piața Palatului, conștient fiind că va fi o provocare din punct de vedere arhitectural, dată fiind prezența în zonă a unor monumente-reper ale orașului.

 

Ne-am dorit să realizăm un ansamblu pe care ieșenii să îl valideze și de care să se atașeze, condiții pe care le considerăm esențiale pentru integrarea și longevitatea unei construcții.

După dezbateri locale și sfătuiți de arhitecți, urbaniști și istorici, am ajuns la concluzia că soluția ideală pentru noi este un concurs de arhitectură cu invitați internaționali, idee care s-a materializat și care constituie o premieră la nivel național. Briefingul a fost formulat cu ajutorul acestor specialiști, care, ulterior, au constituit juriul competiției.

 

Criteriile formulate au pornit de la funcțiunea ansamblului – mixed-use cu focus rezidențial, un proiect deschis publicului larg, frecventabil, care să stimuleze socializarea.

Ne-am gândit la o inserție urbană care să respecte contextul existent și să fie în ton cu principiile estetice și de compoziție impuse de locație. O dezvoltare care să se integreze natural în peisajul eterogen și să îl pună în valoare.

 

Am setat criterii în ceea ce privește regimul de înălțime și volum, iar soluțiile au ținut cont inclusiv de situl arheologic descoperit în zonă, condiția fiind ca noua dezvoltare să îl pună în valoare.

 

În ansamblu, cerințele formulate către echipele de arhitecți invitate au fost să pună în valoare identitatea Iașului, să fie un imbold în dezvoltarea sa și să amplifice valorile sale culturale și turistice.

 

Ne-au plăcut foarte mult toate cele patru soluții propuse, de o calitate la nivelul așteptărilor generate de numele acestor birouri, din toate perspectivele posibile, care ne-au oferit un adevărat studiu de caz privind modul de abordare a unei zone și de explicare a provocărilor, și suntem încrezători că soluția aleasă, cea a arhitecților olandezi de la UNStudio, va contribui la îmbunătățirea calității vieții în Iași.

În plus, credem că acest concurs oferă o nouă perspectivă privind abordarea dezvoltării urbane.  


Care a fost, în faza incipientă, implicarea comunității ieșene? Cum au privit locuitorii orașului intervențiile propuse de voi?

Vocea orașului s-a făcut auzită în acest proiect, pentru că am decis că este un punct de pornire esențial, pentru că proiectele noastre sunt despre oameni, pentru oameni. Am lansat în acest scop o platformă online, Un Iași pentru viitor, unde peste 2.000 de locuitori și-au exprimat viziunea asupra orașului de mâine. Ideile lor au convers spre nevoia de dezvoltare sustenabilă, orientată către oameni, în care preocuparea pentru proiecte sustenabile și grija față de natură să se regăsească pe agenda urbană. Ieșenii își doresc un oraș smart, magnet pentru marii investitori și generator de oportunități de muncă, dar și un oraș vibrant, o scenă pentru evenimente culturale, sportive, educaționale. Chestionarul a scos la iveală și faptul că ieșenii își doresc o dezvoltare sustenabilă a orașului, cu respect pentru patrimoniul existent, care să genereze clădiri noi cu o arhitectură remarcabilă. Ideile emise de către ieșeni se suprapun în mare parte cu propria noastră viziune, ceea ce confirmă că orașul are nevoie de acest nou proiect pe care dorim să îl dezvoltăm.


Birourile de arhitectură care au participat la acest concurs de soluții au exprimat, unanim, că este una dintre cele mai bine organizate competiții la care au participat. Care au fost cele mai mari obstacole pe care le-ați întâlnit în proces? Și care considerați că sunt cele mai mari beneficii în urma acestui concurs?

După definirea temei și a obiectivelor, cel mai greu a fost să convingem marile birouri de arhitectură să pună Iașul pe harta lor de interes. Mulți dintre ei tatonaseră Bucureștiul, care era în perspectiva lor singurul oraș din România care ar fi putut găzdui arhitectură contemporană proiectată la cel mai înalt nivel. A fost un efort consistent pentru a le reține atenția asupra Iașului și pentru a-i convinge de seriozitatea demersului nostru. Din fericire, odată ce i-am convins să vină la Iași, orașul i-a cucerit pe toți, iar provocarea sitului – atât prin topografie, cât și prin proximitatea cu obiectivele istorice centrale – le-a stârnit curiozitatea și dorința de a se implica în acest proiect. Dificilă a fost și sincronizarea agendelor unor birouri internaționale care lucrează la proiecte majore peste tot în lume, astfel încât să asigurăm egalitatea și imparțialitatea concursului.

 

A contat mult și că am avut alături de noi o echipă de profesioniști formată din ahitecți, urbaniști și un istoric, care ne-a ajutat să gândim cu minuțiozitate pașii și etapele acestui concurs. Aș spune că organizarea a fost un succes pentru că fiecare etapă a fost foarte bine gândită, de la obiectivele și tema de concurs, până la machetarea 3D a orașului, cercetarea arheologică, organizarea consultării publice online și comunicarea ulterioară cu birourile participante, atât intern, cât și extern.



Care au fost criteriile de selecție a celor patru birouri de arhitectură faimoase?


Am optat pentru birouri internaționale pentru că acolo este concentrată elita arhitecturii mondiale. În plus, știam importanța sitului, atât prin amplasarea în zona centrală a Iașului, una puternic imprimată cu semnificații istorico-culturale, dar și pentru comunitate, în general. De asemenea, știam că este foarte dificil, pentru că se desfășoară pe niveluri diferite, pentru că sunt limitări multiple specifice unei zone protejate și pentru că trebuia creat un dialog cu arhitectura existentă. Așadar, hotărâtoare în avansarea ideii de concurs internațional a fost expunerea globală și inovația respectivelor birouri. Ne-am dorit o perspectivă care să fie infuzată de expertiză globală, conectată la tehnologii și practici de ultimă oră și dezinhibată de atașamentul local.

 

Am trimis invitații către mai multe birouri aflate în topurile mondiale de arhitectură, iar cele patru au fost selectate și au dat curs invitației noastre.


Care este impactul economic, social și civic pentru Iași și România, în general, pe care îl preconizați prin acest proiect important?


Noi ne-am dorit ca prin acest proiect să legăm două zone importante din centrul Iașului și să redăm comunității un spațiu care acum este periferic și nefrecventat. IULIUS își dorește să continue să creeze elemente de diversitate, care să facă această zonă mai atractivă și mai frecventabilă, un loc în care lumea să vină cu plăcere fie că locuiește acolo, muncește sau își petrece timpul liber. Din punct de vedere social, mizăm, așadar, pe crearea unei noi zone de interes în centrul orașului, unde oamenii să vină pentru socializare și pentru petrecerea timpului liber. Pe de altă parte, suntem convinși că o astfel de dezvoltare are capacitatea de a crește calitatea vieții comunităților învecinate, creând pentru oamenii din zonă noi oportunități.  

 

Din punct de vedere civic, probabil că dezvoltarea acestui proiect una dintre cele mai democratice și consultative posibile, prin felul în care s-a cerut și integrat opinia comunității. Din această perspectivă, putem spune că avem unul dintre puținele proiecte arhitecturale din țară, dacă nu singurul, de co-creere conceptuală, împreună cu comunitatea locală. De aceea, acest proiect este, deja, într-o mare măsură, al comunității, și dovada palpabilă a unui exercițiu reușit de consultare civică.

Dintr-o perspectivă mai largă, acesta nu este doar încă un proiect imobiliar. Este un proiect gândit pentru a fi lăsat moștenire orașului, un proiect care să reseteze modul în care se produce arhitectură de către un dezvoltator imobiliar și un proiect prin care Iașul să intre pe harta marilor orașe europene care au arhitectură contemporană valoroasă. Felul în care a luat naștere acest demers și urmează a fi dus la bun sfârșit este un exemplu de bune practici și noi standarde pe care îl oferim întregului sector.



Aveți în plan și alte proiecte de o asemenea anvergură în viitorul apropiat?  


Dacă vă referiți la un nou concurs de arhitectură, este foarte tentant, pentru că ne-a plăcut foarte mult această primă experiență. Este însă devreme pentru a formula un răspuns în acest sens pentru că ne concentrăm acum pe tot ceea ce presupune avizarea noului proiect. Cel mai probabil, acest proces va dura un an și abia după aceea vom putea demara lucrările.

 

Avem însă și alte planuri frumoase și voi povesti pe scurt despre cel din Cluj-Napoca, unde pregătim un proiect nou, regional, de reconversie urbană, o investiție de peste o jumătate de miliard de euro care include funcțiuni multiple – retail, rezidențial, office, cultural, parc și entertainment. Este o provocare pentru noi, deoarece presupune transformarea unei zone industriale – platforma Carbochim, pe care o relocăm și retehnologizăm –,   în ceea ce ne dorim să devină cea mai tânără și mai vie parte a orașului.


Articol Igloo: https://bit.ly/3PUgYO8